Frumusetea sufletului omenesc

Frumusetea sufletului nu trece odata cu supararea, cu disperarea, cu greselile pe care le face omul, cu experientele prin care trece.

Nu cred ca oamenii pot fi rai unii cu altii, cred doar in nepotrivire de idei, de caractere, de dorinte si viziuni asupra unui lucru vazut din diverse unghiuri.

Acelasi om, pe care il consideri de proasta calitate, las, uracios, suparacios, la randul sau, are cercul sau de oameni care il iubesc, il inteleg asa cum este, doar din simplu fapt ca gandesc la fel.

Asa ca ar trbui sa nu fim categorici cu acei din jur si ni se va simplifica viata. Sa nu criticam, in timp ce altul sufera, sa nu scoatem ochii din cauza viciilor, fiecare le are pe ale sale.

Daca omul se macina, apeleaza la alcool, desfrau, tigari, inseamna ca se autodistruge pentru niste gresi pe care nu si le poate ierta.

Cred ca ar trebui sa cautam, sa dam contur doar partii frumoase din personalitatile rudelor, parintilor, prietenilor, oamenilor ce ne inconjoara, in asa fel, vom primi doar ce e mai bun din ei.